Ecaterina Andronescu (și) blestemul sistemului Educațional din România

De la înălțimea funcției de ministru al Educației, Ecaterina Andronescu reprezintă în prezent tot ceea ce copiii noștri ar putea ajunge mai rău în viitor.

Cu o apetență mai mare pentru funcții decât pentru principii, aceasta dă impresia că nu vrea să se oprească până nu distruge definitiv sistemul de educație din România.

Ecaterina Andronescu este nici mai mult nici mai puțin decât o enclavă a unor vremuri demult apuse, o ustensilă pentru îngrădirea, nu pentru deschiderea de minți, o piesă de puzzle care nu poate fi compatibilă cu un sistem educațional performant din secolului XXI.

În vara anului trecut, Ecaterina Andronescu ieșea la rampă cu o scrisoare extrem de critică la adresa lui Liviu Dragnea și a Vioricăi Dăncilă, cărora le cerea demisia din fruntea PSD, respectiv a Guvernului.

Pentru cei cu memoria selectivă, redau, în continuare, punctele cheie din declarația dvs. din august 2018:

„Pentru binele României și pentru binele PSD-ului, președintele partidului trebuie să facă un pas în spate, să dea dovadă de responsabilitate și maturitate și să facă un act de mare curaj și demnitate politică și să se retragă din fruntea partidului. (…) Se poate compara acest guvern cu guvernele anterioare ale PSD-ului? Se poate compara acest guvern cu guvernele Văcăroiu, Năstase sau Ponta? Nu, în niciun caz. Acest guvern nu mă reprezintă nici pe mine, nici pe dumneavoastră, dragi colegi, nici PSD-ul, nici România. Acest guvern este expresia unei singure persoane, ceea ce nu este în regulă.”

Nu puțini au fost cei care au apreciat acel gest al Ecaterinei Andronescu. La momentul respectiv, reușea să se poziționeze drept un lider PSD curajos și hotărât să nu mai ignore dezastrul creat de propriul partid.

Însă după doar trei luni, aveam să aflăm că acel strigăt pentru dreptate, urlet pentru principii, manifest pentru binele țării, era, în realitate, un semnal pentru Liviu Dragnea că vrea să își negocieze tăcerea. Și Ecaterina Andronescu a negociat cu atât de mult spor încât a devenit, pentru a patra oară, ministru al Educației, tocmai în guvernul despre care spunea că nu reprezintă România, condus din umbră tocmai de cel căruia îi cerea demisia din funcții.

Dacă din punct de vedere al moralității nu poate fi un exemplu pentru cei mici, nici ca activitate politică lucrurile nu stau diferit. În cele patru mandate de ministru al Educației a reușit să pună la pământ, pas cu pas, un întreg sistem. Reformele încercate au eșuat lamentabil, a distrus din fașă noi generații de meseriași, a căror lipsă a pus pe butuci economia multor localități din țară, iar pe ei, tinerii rămași fără vreo specializare, i-a condamnat să ia drumul străinătății, în căutare de munci necalificate.

Mai nou, ministrul Educației vrea crearea de clase separate pentru copiii cu cerințe educaționale speciale. Și asta la doar o săptămână de la revoltătorul caz al fetiței cu autism, ascunsă într-o altă clasă, în timpul unei inspecții la o grădiniță din București.

Orice coafare ulterioară a declarației nu face decât să scoată în evidență și mai tare absurdul situației pe care a creat-o.

Ecaterina Andronescu este printre cei mai mari vinovați pentru situația dezastruoasă în care se regăsește sistemul Educațional din România. Perseverența cu care continuă să se confunde cu funcția de ministru al Educației trădează o dorință simplă: PSD preferă un sistem educațional la pământ, dar captiv, decât un sistem educațional performant și liber.  

S-ar putea să vă mai placă...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *