Paradoxurile guvernării

Acum că cea mai importantă problemă a țării a fost tranșată, avem timp să discutăm și alte subiecte. În anul Centenarului și în apropierea preluării președinției Consiliului Uniunii Europene, paradoxul face ca România să fie condusă de unul dintre cele mai slabe guverne de după Revoluție.

Miniștrii PSD – ALDE ori se află la o cotă minimă de încredere, ori sunt atât de puțin cunoscuți încât această cotă nici nu poate fi măsurată.  

În Transporturi, paradoxul este că autostrăzile noastre, în comparație cu cele din Vest, sunt de 5 ori mai scumpe, construirea lor durează de 5 ori mai mult dar în același timp sunt de 5 ori mai proaste iar numărul total de km., de 5 ori mai mic.

Paradoxul din Ministerul Muncii este că defilarea din campanie cu promisiunea conform căreia salariile bugetarilor vor crește cu 25% s-a transformat, în multe cazuri, în scăderea veniturilor, grație legii salarizării și a „revoluției fiscale”.

Paradoxul din Ministerul Tineretului și Sportului este că singurul lucru pentru care tineretul din România o ține minte pe Ioana Bran este că și-a pus consilierii să-i servească întrebări în timpul unei emisiuni radio moderată de Ovidiu Ioanițoaia. Iar dacă vorbim despre singurul motiv pentru care sportivii din România o țin minte pe Ioana Bran, acela este că ministrului i se pare normală o diurnă de doar 25 de lei pe zi, pentru că oricum sportivii nu trebuie lăsați să ia în greutate.

Paradoxul din agricultură este că „cel mai performant ministru” al social-democraților este tocmai cel sub conducerea căruia pesta porcină a ajuns în 246 de localități din 13 județe, ceea ce transformă România în cel mai afectat stat din Uniunea Europeană.

La nivelul Fondurilor Europene, alt paradox. Deși guvernul Dăncilă este primul în fruntea căruia se află un fost europarlamentar, în ultimii doi ani s-a atins un nou record negativ în atragerea de fonduri UE. Actuala putere este pur și simplu incapabilă să gândească proiecte îndeajuns de decente încât să primească finanțare europeană.

Despre paradoxul din Economie nu mai are rost să amintesc. A făcut-o înaintea mea colegul de partid al ministrului Andrușcă, Adrian Țuțuianu.

După doi ani de la alegerile parlamentare și trei guverne mai târziu, nu putem identifica un singur minister care să performeze. Nu putem identifica un singur ministru care să se remarce, care să tragă media după el. Adevărul jenant este că cei mai buni miniștri din guvernul PSD-ALDE sunt cei care se feresc de aparițiile publice, din simplul motiv că nu-și trădează incompetența la fel de activ precum colegii lor hipnotizați de atenția publică și de lumina reflectoarelor.

S-ar putea să vă mai placă...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *