Rolul Vioricăi Dăncilă: Elefantul din magazinul cu porțelanuri

Viorica Dăncilă este genul de personaj pe care nici nu poți să te superi. Singurul sentiment pe care ți-l provoacă este cel de rușine, de milă. Orice apariție publică a Vioricăi Dăncilă este asemeni oricărei scene dintr-o comedie americană, în care unul dintre personaje este surprins într-un moment atât de penibil, încât ți se face ție rușine de rușinea lui.

Viorica Dăncilă în fața microfonului este asemeni elefantului în magazinul de porțelanuri. Nu poți aprecia exact momentul când se va produce dezastrul. Știi doar că acesta este inevitabil. 

Însă social-democrații trebuie să îi recunoască un mare merit: Viorica Dăncilă reușește ceea ce niciun comunicator sau lider  PSD nu a reușit vreodată. Actualul prim-ministru reușește să țină o țară întreagă nemișcată în fața televizoarelor, la orice apariție publică. Nesiguranța continuă, dezorientarea în timp și spațiu, incapacitatea de a crea silogisme simple, teama de orice întrebare și alergia la frazele corecte din punct de vedere gramatical o transformă într-un personaj care va rămâne viu multă vreme după încheierea nefericitei sale cariere politice.

Prin decizia de a o propune în funcție, Liviu Dragnea a reușit ca dintr-o pocnire din degete, să ofere românilor ce a reușit Caragiale să ne ofere în ani întregi de creație, cu amendamentul că personajele lui Caragiale, oricât de puternice, nu erau capabile să afecteze stabilitatea economică sau relațiile externe ale României.

Dincolo de meme-urile virale și porțiile de râs pe care ni le livrează la foc automat, fiecare zi în care Viorica Dăncilă stinge lumina tot din poziția de premier este o zi pierdută pentru România.

În schimb, Liviu Dragnea a făcut măcar un lucru bun pentru propriul partid. A reușit ceea ce niciun psiholog sau speaker motivațional de renume nu ar fi reușit. Cu Viorica Dăncilă așezată în fruntea guvernului, fiecare pesedist a primit dovada supremă că „Da, se poate!”. De acum încolo, „the sky is the limit”. Vor trage băieții în campanii cu și mai multă ardoare, la gândul că, într-o zi, un Liviu Dragnea al acelor vremuri îi va putea propune într-o funcție mult peste nivelul de abilități cognitive de care dispun.

Cu privire la pierderi, acestea nici nu pot fi cuantificate. Desigur, ne uităm la inflație cum crește, la fel o face și ROBOR-ul. Creșterea economică scade, la fel ca încrederea mulținaționalelor de a investi aici. Însă nu pot fi cuantificate dezamăgirile oamenilor cu privire la ce a produs clasa politică, neîncrederea în sistemul actual, ca mediu propice de dezvoltare a ideilor extremiste, relațiile șubrezite cu partenerii externi.

Cu toate acestea, sunt convins că Liviu Dragnea, Gabriela Firea sau Olguța Vasilescu dorm neîntorși noaptea, la gândul că girează zi după zi continuarea acestei catastrofe. Pentru ei, ce se întâmplă în aceste momente e un simplu joc de supraviețuire. Cei care critică PSD vor doar să fure puterea, sau sunt cumpărați de cei care vor să fure puterea. Iar statisticile, în general brute și reci, devin simple cifre bune de măsluit sau de învelit în alte povești, pentru a da bine în titluri de presă oricum cumpărate.

S-ar putea să vă mai placă...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *